Lumini sonate nasc o masca -
Om fara remuscari si dor
Si-n veci nu vor sa-i aminteasca
Bicisnicul sau muritor.
Ar fi doar becuri sparte toate
Ce lumineaza insipid.
Ar lumina si cerul, poate,
Dar stiu ca sub nori nu-i nimic.
Lumina-i clocot intrinsec.
Lumina asta? Clocot rece.
Carne de tun in razboi sec,
Cu sabii-adanc lasate-n tece.
Stii omul ala? N-a murit.
Inca iubeste multe rochii,
Si-ar vrea lumina-n infinit,
Dar e negru cand casca ochii.
Om fara remuscari si dor
Si-n veci nu vor sa-i aminteasca
Bicisnicul sau muritor.
Ar fi doar becuri sparte toate
Ce lumineaza insipid.
Ar lumina si cerul, poate,
Dar stiu ca sub nori nu-i nimic.
Lumina-i clocot intrinsec.
Lumina asta? Clocot rece.
Carne de tun in razboi sec,
Cu sabii-adanc lasate-n tece.
Stii omul ala? N-a murit.
Inca iubeste multe rochii,
Si-ar vrea lumina-n infinit,
Dar e negru cand casca ochii.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu